Biografie

[Eugeniu Botez]

Născut la 28 noiembrie 1874, la Burdujeni, în epoca făcând parte din județul Botoșani, apoi din Suceava, fost punct de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar până în 1918, în familia generalului Panaite Botez, combatant în Războiul de Independență. După 1878, familia sa se muta la Iași și are șansa să-l aibă ca învățător pe Ion Creangă. Absolvent al Școlii de Ofițeri din București în 1896, alege o carieră în marina militară, iar primul stagiu îl va face pe faimosul bric Mircea. Din 1898 își începe practic cariera de ofițer de marină, în mare parte petrecută la Sulina, din postura de comisar maritim al portului. Părăsește cariera militară cu rangul de comandor, iar din 1921 devine director în Ministerul Muncii și organizează serviciul de Asistență socială, nou înființat în România. Fondator al Ligii Navale Române. A colaborat cu numeroase publicații sociale și culturale, fără a fi neaparat un militant politic. Literatura sa inspirata din viața ofițerilor de marină sau din evenimentele adiacente, prima sa carte – „Jurnal de bord”, fiind în fapt jurnalul său de elev-marinar la bordul Bricului Mircea, aduce noutatea aventurilor într-o lume exotică, misterioasă și puțin accesibilă. Tocmai aceste subiecte au facut ca unele nuvele ale lui Jean Bart să fie atractive peentru lectorii școlari, aproape toate scrierile sale cu tematică maritimă fiind reeditate în perioada regimului comunist. Decedează la 12 mai 1933 la București.

Cărți publicate

Jurnal de bord, 1901, 1965, 1986

Schițe marine, 1960

După furtună, 1968

Schițe marine din lumea portului, 1928, 1975

Zâna izvorului sănătății (împreună cu Dr. Ygrec si Mihail Celarianu), 1936

Cărți