Născut la 21 martie 1930 la Văleni, Maramureș, într-o familie de învățători, urmând școala primară în satul Vadu Izei, urcând la Sighet pentru începerea liceului, dar semnarea  Diktatului de la Viena în vara anului ‘940 impune o dislocare geografică, refugiindu-se, împreună cu familia, ca mulți alți români din Transilvania cedată, spre zona rămasă României, așezându-se în localitatea Vinerea, în zona Cugirului, tatăl său fiind directorul școlii locale. Liceul îl va absolvi la Orăștie, iar din 1948 începe cursurile Facultății de Litere și Filosofie (specializarea filosofie) din Cluj, totodată debutând în paginile ziarului local Lupta Ardealului, în fapt, ziarul regional de propagandă comunistă, înființat în 1946, unde au debutat mai toți tinerii scriitori clujeni ai epocii – Dumitru Micu, A. E. Baconsky sau Ion Brad. Din 1949, este trimis la Moscova pentru studii,  finalizate în 1954, în spațiul programului de a forma noi  cadre  bine șlefuite ideologic, absolvind Institutul de Literatură ‘Maxim Gorki’ pe calapodul căruia se înființase și la București o școală ideologică de literatură. Revenit în țară, bun cunoscător al limbii ruse începe să facă traduceri, lucrează ca redactor în publicistica literară, devenind din 1962 redactorul-șef al Gazetei Literare, la acea dată principala publicație culturală din România, iar din 1967 directorul editurii Tineretului, transformată în 1969 în Editura Ion Creangă, păstrându-și funcția executivă.  Dacă în creația literară, Tiberiu Utan nu a depășit un dogmatism tematic, oficial și sobru,  copleșit oricum de o stilistică fără relief, în organizarea și administrarea culturală, despre Tiberiu Utan se poate spune că a fost un veritabil arbitru al eleganței, fiind un abil protector al libertății creației, atât cât i s-a permis în epocă.

Literatura pentru copii din România, si nu doar creatorii ei, autori sau ilustratori, ci și generațiile succesive de copii beneficiare ale cărților apărute, îi datorează lui Tiberiu Utan  nu doar fondarea unei edituri specializate, ci construirarea unei întregi strategii editoriale, de la portofoliul literar la exuberanța calitativă a artei ilustrației, fără a uita că o carte înseamnă și o sumă de detalii tehnice, multe din volumele apărute în perioada anilor ’70-’80 devenind astăzi cărți-cult, cărți de colecție, cărți ravnite, cărți de notorietate nefisurată. Din păcate, în tandem cu nepăsarea și prăbușirea editorială, numele lui Tiberiu Utan a alunecat treptat în uitare, poate doar personajul său, lansat în literatura pentru copii ca o minge în perpetuă mișcară, faimosul Ciopârțilă, să-i mai păstreze numele sub privirea cititorilor. Bolnav, s-a stins din viață la București, la 26 mai 1994. A fost căsătorit cu scriitoarea Lucia Olteanu, vreme îndelungată directoare a studioului Animafilm, iar fratele său, Sever Iuliu Utan, a fost la rândul lui scriitor.

• Premiul ‘G. Coșbuc’ al Academiei R. P. R.  pentru volumul  „Versuri” – 1961
• Premiul ASB pentru literatură pentru copii și tineret pentru volumul Legende române – 1985