Născut la Târgoviște, 22 februarie 1810. Tatăl său se numea Mihai Lixăndrescu și făcea partea din mica boierime locală. Școala elementară o începe în orașul natal, fiind coleg cu Vasile Cârlova. Rămas timpuriu orfan de ambii părinți, va fi crescut de un unchi la București, unde va absolvi școala franceză condusă de profesorul Vaillant. Printre colegi îi are pe Ion Ghica, cel ce va juca un rol important în viața sa. Influențat de către poeții romantici francezi, începe să scrie versuri, fiind publicat prima oară de Ion Heliade Rădulescu în revista Curierul românesc. Fiind fără venituri, este găzduit pe rând de către Take Ghica, tatăl lui Ion Ghica, Heliade însuși care îi era și editor sau de politicianul Ion Câmpineanu, ce-l ce sfătuiește să accepte un post în armată, post din care va demisiona în 1837. Eliberat de canoanele vieții cazone, începe să publice constant, atât versuri, printre care celebra „Umbra lui Mircea la Cozia”, cat și articole de implicare politică, făcând parte din redacția ziarului Poporul suveran, gazetă activă în perioada revoluției din 1848. Totuși, nu va suferi rigorile carcerale sau exilul precum majoritatea pașoptiștilor, va fi pe rând secretar al Senatului (1850), director al Arhivelor Statului (1852-1854), director al Eforiei spitalelor. După Unirea din 1859, Domnitorul A. I. Cuza îi oferă demnitatea de ministru al Departamentului Cultelor și a Instrucției Publice, dar poetul începea să prezinte din ce în ce mai des simptomele unei patologii psihice, fiind obligat să renunțe la cariera politică. Publică sporadic versuri, iar o ediție definitivă a scrierilor sale apare în 1863 sub titulatura „Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule”. Poetul va muri la 25 noiembrie 1885, la București, uitat chiar și de vechii săi tovarăși de idealuri, dar opera lui Grigore Alexandrescu va fi recuperata treptat în secolul XX, începând de la ediția a Operelor complete îngrijită de Emil Gârleanu apărută în 1907, până la edițiile fabulelor sale din anii 2000.
Pentru copii, i-au fost identificate și publicate în diverse editii, școlare sau ilustrate, fabulele sale influențate de La Fontaine sau Krîlov.
