[Mircea Claudiu Vodă]

Autor de literatură infomativ științifică și organizator de activități dedicate lumii juvenile, Claudiu Vodă s-a remarcat încă din liceu prin capacități didactice, fiind pasionat de chimie participă la înființarea unei asociații numită „Amatorii de Stiință din România” ce reunea numeroase alte asociații locale, cu membri provenind din rândul elevilor, stimulati de corespondența purtată prin intermediul rubricii tematice a Ziarului Științelor și al Călătoriilor. Acest fapt se întâmpla în 1946, dar timpurile preferau un idealism mai crud, mai primitiv, însă entuaziasmul lui Claudiu Vodă pentru știintă, pentru cultură, pentru cunoaștere în genere nu s-a alterat, ci, devenind profesor, a avut inițiativa la sfârșitul anilor ’60 să înființeze alături de soția sa, și ea profesoara, Elena Vodă, un club știintific al elevilor ce avea sediul la școala generală nr. 188 din periferia Bucureștilor, dar cum activitățile clubului deveniseră faimoase în lumea cancelariilor și a părinților, erau înscriși copii de la peste 10 școli. Purta numele de ‘Clubul isteților’, se practica matematica sau chimia distractivă, se compuneau și rezolvau jocuri logice, erau activități artistice și literare, iar clubiștii editau și propria revistă, Ștafeta isteților, ce avea un mare succes , și nu doar în București, acest concept ludic-pedagogic începând să fie aplicat și la școli din țară. Din 1972, în cadrul Palatul Copiilor din București, împreună cu poeta Veronica Porumbacu formează Studioul de creație al pionierilor și scolarilor denumit ‘Freamăt’ ce presupunea mai multe secții axate pe tematica artistic-culturală, cel mai cunoscut fiind cenaclul literar, apogeul fiind atins la sfârșitul anului 1973, când, sub auspiciile editurii Ion Creangă apare un volum consistent de versuri al elevilor participanți. Studioul și cenaclul vor dispărea după moartea prematură a Veronicăi Porumbacu, la 4 martie 1977, dar Claudiu Vodă a continuat o intensă activitate editorială, publicând numeroase volume enciclopedice pentru copii și tineret, aplicându-și și abilitățile de creator de jocuri de enigmistică sau de perspicacitate, publicate majoritar în paginile revistei Cutezătorii, al cărei colaborator statornic a fost din 1968 până în 1989.