Născut la 18 iulie 1931 în satul Ionești, actual arondat comunei Petrești, județul Dâmbovița, școala primară parcurgând-o într-un sat învecinat, Doicești, iar liceul la Târgoviște și Găești. Absolvă în anul 1956 Facultatea de Medicina din București, făcându-și stagiatura la Vedea, iar din 1959 devine specialist în radiologie, practicând până la pensionare în spitale bucureștene. Apropierea de literatura a fost oficializată în 1962 prin debutul său în paginile revistei Luceafărul, stabilindu-se, în primă  fază creativă, într-o abundentă matcă poetică, risipind versuri în multiple publicații culturale și volume, dar cu timpul diversifică tematica și genul, ajungând la roman și proză scurtă, dar calofilia, tramele ostentative, intelectualizarea până la banalizare, i-au depersonalizat scriitura, din cele peste 20 de volume publicate, doar cele pentru copii, unde și-a exersat dezinvolt subtilitatea narativă si verva lingvistică, au reușit să facă pasul cel mare spre un răsfăț al publicului, și nu doar, pentru două dintre cele trei volume pentru copii primind și premii literare. S-a stins din viață în anul 2009.

• Premiul A. S. B. pentru literatură pentru copii și tineret pentru volumul Ninsoarea care ne trebuie – 1979
• Premiul A. S. B. pentru literatură pentru copii și tineret pentru volumul În orașul Poc-în-plic – 1985
• Premiul Academiei Române pentru romanul ‘Iubirea ca o mânză neagră’ (Ed. Eminescu, 1995) – 1996