[Sigismund Zwiebel]

Născut în 1904, fără a avea studii universitare, a intrat de timpuriu în presa teatrală interbelică, fiind unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști culturali ai anilor ’30-’40.  A  scris sau adaptat numeroase piese pentru teatru, în special comedii sau piese de estradă. În anii razboiului a colaborat cu Teatrul Barașeum,  iar după 1944 a fost directorul unei cunoscute publicații umoristice, Papagalul, totodată scriind scenete pentru spectacolele unui teatru, efemer în epocă, care purta numele „Grădina La Papagalul”. În 1949 scrie o piesă de teatru pentru copii, „Mic-pitic, inimă de voinic”, imediat preluată în repertoriul teatrelor din țară, dar notorietatea o va dobândi prin două cărți de îndelung succes, Furnicel, apărut în 1954, și Vulpișor, în 1969, care, fără a fi reeditate, au bucurat, transmise din generație în generație, numeroși copii. Aparițiile sale editoriale au fost rare, dar întotdeauna prin cărți de referință, fiind și autorul unei monografii romanțate, dar minuțios documentată, despre Aurel Vlaicu, apărută în anul 1962 la Editura Tineretului. A realizat numeroase scenarii pentru radio și televiziune în cadrul emisiunilor pentru copii din perioada anilor ‘960.  S-a stins din viață la 16 decembrie 1969, la București.