Biografie

Născut la Udești, județul Suceava, la 7 octombrie 1910 (d. 27 august 1965, București). Nu reușește să termine studiile liceala începute la Suceava din cauza precarității materiale. În perioada anilor ’30 lucrează în diferite redacții ale unor publicații ieșene, totodată publicând texte literare în revistele culturale ale vremii – Adevărul literar și artistic, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Vremea, Jurnalul literar.

Se spune despre Eusebiu Camilar că a îndurat o sărăcie brutală, ceea ce ar explica adeziunea sa la realismul comunist și înverșunarea propagandistă din scrierile sale, cert este că în scrierile sale cele mai valoroase, autorul a  arătat mereu un atașament față de spațiul și tumultul copilăriei sale, regăsite în romanul de debut, „Cordun”, publicat în 1942 și completat de numeroase schițe și povestiri publicate ulterior.

În literatura pentru copii, subiectele principale au fost cele istorice, printre care celebra povestire „Stejarul din Borzești” fiind prezentă în manualul de literatura a numeroase generații de școlari, publicată în numeroase ediții (în anii ’80, în revista Șoimii patriei, a apărut o adaptare BD ilustrată de Valentin Tănase).

A tradus din clasicii ruși – Pușkin, Gogol, Alexei Tolstoi sau scriitorii antichității  – Ovidiu, Eschil, Aristofan. A readaptat basmele orientale din „1001 de nopți”. Premiul Academiei 1949 pentru romanul „Negura”, primul volum, și Premiul de Stat, 1951, pentru romanul „Temelia”.  A fost căsătorit cu scriitoarea Magda Isanos.

 

Cărți