Născut la 23 septembrie 1927 la Oradea (d. 25 ianuarie 1991, Debrecen), absolvă în 1949 Facultatea de Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Între 1957-1962  a lucrat ca redactor al revistei pentru copii  Napsugár. Scriitor umoristic, cu un stil efervescent, cărțile lui Bajor Andor dețin calitatea rara de-aș păstra prospețimea și verva tematică și stilistică în timp, dar din păcate nu toată opera literara pentru copii a fost tradusă în românește. A tradus în limba maghiară volume de versuri de Mihai Eminescu și George Topârceanu.

• Premiul USR pentru volumul de proză satirică ‘Gărgăuni’ – 1972

Cărți publicate

Șoricelul cel viteaz, 1960, 1967, 1971

Cizmele de șapte poște, 1962

Rubedeniile lui Karcsi, 1966

Ghioceii de zăpadă, 1972

Felician-cel-năzdrăvan, 1984