Reconstituirea biografiei lui Dumitru Dobrică implică inerenta trecere prin deşertul informativ al istoriei artei româneşti. Probabil nefiind membru UAP numele său nu figurează în ‘Dicţionarul artiştilor români contemporani’ al lui Octavian Barbosa, nici cataloagele de prezentare a graficienilor, editate în anii ’80 de ARTIS, nu l-au înregimentat în alfabetul lor, păstrându-l pentru oricare viitor în anonimat, dar, Dumitru Dobrică rămâne un nume care a populat lectura-privire a multor generaţii de copii. Totuși, asamblând puținele repere biografice, putem reconstitui parcursul său profesional, cu o prezență în cadrul Studioului de Animație, în perioada sa de pionierat și, apoi, de cristalizare profesionistă, iar după 1967, când are loc reorganizarea editorială a publicațiilor, printre care si cele pentru copii, să-l regăsim în redacția revistelor pentru cei mici, în special în paginile revistei Luminița, apoi, din 1980 la Șoimii Patriei, continuată după 1990 cu denumirea de Licurici, al cărei redactor-șef devenise. Chiar și așa, cu prejudiciul acestor absenteisme biografice, ilustrațiile lui Dumitru Dobrică, risipite copios în lumea întreagă a copilăriei livrești pe durata a peste cinci decenii, au dus și au spus povestea lor multor generații de mici curioși, scormonitori și scornitori de fantezii, cu imensa victorie că prin arta sa cu siguranță a apropiat copiii de plăcerea lecturii!
Filmografie animație
- Ciuboțelele orgarului – animație (regia: Iulian Hermeneanu; 1955)
- Lacătul minune – animație (regia: Matty Aslan, Jean Moraru; 1955)
- Șurubul lui Marinică – animație (regia: Ion Popescu-Gopo; 1955)
- Tortul de ciocolată – animație (regia: Pascal Rădulescu; 1955)
- O poveste cu cântec – pictură (regia: Horia Ștefănescu; 1966)
Citiți profilul colmplet pe ColoRo